Meniul
Mihaela Miroiu, Andreea Marin, Delia, Emma Watson și Michelle Obama se numără printre personalitățile de top care luptă pentru egalitatea de gen, potrivit românilor*.
Mihaela Miroiu (politolog, filozof și scriitor), Aluziva (Alina Greavu – activist, strângere de fonduri independentă, creator de conținut), cântăreț Delia Matache, Oana Băluță (profesor, cercetător specializat în egalitate de gen și politică) și personalitate media Andreea Marin sunt cele mai cunoscute persoane publice din România, pe care românii le asociază cu activitate susținută în domeniul egalității de gen și promovării drepturilor femeilor – arată un studiu realizat de Asociația Solidaritate și Egalitate.
„Este o lume greșită și ceea ce ar putea să o îndrepte ar fi educația fetelor și acordarea accesului la drepturile lor. Și cine ar putea decide cu cea mai potrivită înțelegere a problemelor femeilor, dacă nu femeile înseși? Într-o lume decentă, ei nu pot fi în minoritate sau complet absenți atunci când sunt luate decizii care îi privesc direct. O dată pentru totdeauna ar trebui schimbate în bine. Cred în proverbul indian care spune că < >”, a spus Andreea Marin, activistă, Fundația „Prețuiește Viața”.
Pe plan internațional, Emma Watson, Michelle Obama, Oprah Winfrey, Malala Yousafzai și Angelina Jolie sunt recunoscute pentru implicarea lor în promovarea și apărarea drepturilor femeilor și identificate ca activiste pentru egalitatea de gen.
Social media rămâne principalul mijloc de sprijinire a luptei pentru egalitatea de șanse între bărbați și femei. 86% dintre femeile educate* din orașe iau măsuri concrete în rețelele sociale pentru a sprijini feminismul și egalitatea de gen, iar 87% dintre ele urmăresc cel puțin ocazional online activitatea unei organizații/platforme feministe despre care cred că lucrează pentru a schimba mentalitățile și acest lucru se vede; 30% declară că nu au suficiente informații despre activitatea organizațiilor feministe; FILIA, ALEG și Girl Up sunt cele mai cunoscute asociații care militează pentru drepturile femeilor;
94% de românce educate consideră că postările pe social media sunt cea mai căutată activitate legată de activitățile feministe. 87% dintre respondenți urmăresc cel puțin ocazional activitatea unei organizații/platforme feministe online. Respondenții din mediul rural și cei cu studii medii par mai înclinați să o facă în mod regulat, comparativ cu cei din mediul urban și cei cu studii superioare;
„Este esențial să înțelegem că în zilele noastre, mișcările sociale pornesc de la social media și se dezvoltă rapid la nivel internațional. Ceea ce mi-aș dori în schimb este o abordare educațională, constructivă, pragmatică, în care să facem pe toată lumea să înțeleagă asta nu ne mai putem permite economic să reținem femeile – trebuie să li se permită să aleagă și să participe după cum consideră de cuviință și ceea ce este potrivit pentru ei în societate. Deficitul de forță de muncă, în special în domeniile STEM, este grav, iar pentru a înregistra progrese majore trebuie să educăm mamele, să educăm tinerele în școli și ca femeile să fie cu adevărat bine primite în companii”, a declarat. Mihaela Tudor, fondatoarea Asociației Solidaritate și Egalitate și CEO Tudor Communications.
Educația și inițiativele legislative ca mijloace eficiente de acțiune răspund marea majoritate a răspunsurilor. Respondenții din mediul rural și cei cu studii medii sunt într-o proporție mai mare atașați strategiei demonstrațiilor de stradă. 60% de femei educate din oraș se așteaptă la cea mai mare implicare de la instituțiile statului. Apoi urmează mass-media și ONG-urile relevante, considerate responsabile pentru promovarea egalității de gen. Doar 32% dintre respondenți consideră că demonstrațiile de stradă (mitinguri, proteste) sunt eficiente.
„Încă trăim în înapoiere istorică în ceea ce privește accesul femeilor la deciziile politice, aprecierea lor pentru meritele științifice și culturale, accesul lor la investiții pentru dezvoltarea domeniilor în care performează bine. Nu trăim într-o societate în care meritocrația face parte din bunul simț instituțional, public. Dar trăim într-o societate în care contraselecția începe cu aparenta defavorizare a femeilor în recunoașterea meritelor lor și în accesul lor ca o parte semnificativă și non-anonimă a progresului social.
Cred că încă nu este prea târziu ca România să iasă din captivitatea misogină a vremurilor revoluționare în care omenirea și-a irosit jumătate din capacități și talente fără voie, ținând femeile anonime sau cum este acum: pe cât posibil la margini. de decizie şi istorie. Să lucrezi cât mai mult și să ceri cât mai puțin“, spune Mihaela Miroiu, politolog, filozof și scriitor.
În spiritul acestei campanii, pentru a ieși din stereotipurile de gen asociate statutului femeii, Asociația Solidaritate și Egalitate lansează campania „Femeia pe care TREBUIE să o cunoaștem”. Povestește-ne despre cea care te face să fii mândră că ești femeie, care a fost un exemplu pentru tine și te-a învățat că poți fi orice îți dorești în viață. Trimite-ne povestea ei și o vom lăuda că este FEMEIE!
Pentru a crea conștientizarea inegalității de gen, Asociația Solidaritate și Egalitate continuă să expună portretele și poveștile unor femei extraordinare în domenii precum știință, tehnologie, inginerie, medicină, antreprenoriat social, artă și cultură sau apărarea drepturilor femeilor. Expozițiile stradale continuă în perioada 14-28 iunie, în spațiul de lambriuri în aer liber al Muzeului Județean de Științe ale Naturii Prahova, din Palatul Culturii Ploiești.
Studiul Asociației Egalitate și Solidaritate își propune să investigheze modul în care sunt percepute concepte precum egalitatea de gen, feminismul și mișcarea feministă din România, drepturile femeilor și rolul lor în societate, violența domestică și efectele acesteia etc. Întregul studiu poate fi accesat. aici.
*Respondenții studiului realizat de compania de cercetare de piață și sondaje Brennan Group for the Solidarity and Equality Association sunt în majoritate femei, rezidenți din mediul urban, angajate cu studii superioare/manager/antreprenor, cu venituri peste medie. Studiul a fost realizat pe baza a 714 chestionare.
Studiul a fost realizat cu sprijinul: Brennan Group, JTI, Tudor Communications, European Women's Association, Feminism for Real.
Fotografii: Pixabay, Eduard Andrica, colectia personala a Andreei Marin
Distribuie aceasta postare
