Meniul
Se vorbește din ce în ce mai mult despre controlul climatic și războiul geoclimatic, despre războiul meteorologic și armele meteorologice care pot schimba fața Pământului. Pentru mai bine sau mai rău. Unele zone ar putea fi readuse la viață și incendiile forestiere ar putea fi stinse, dar există și reversul că aceste descoperiri pot fi folosite cu rea intenție în unele zone geografice.
Cu toate acestea, puțini oameni știu că un chimist și fizician român de renume internațional, Ștefania Mărăcinenu, a descoperit procesul de declanșare artificială a ploii. De asemenea, a fondat în România studiile universitare în domeniul radioactivității, al radioactivității artificiale.
„Recompensa pentru cercetătorul care este devotat științei nu vine din afară, ci emoțiile fericirii pe care le are în descoperirea adevărului. Am simțit aceste fiori când, într-un colț întunecat al laboratorului, am văzut pentru prima dată scânteile date de plumb și când mi-a trecut prin minte că ar putea fi radioactivitate artificială. Aceeași bucurie divină m-a copleșit când am văzut cerul întunecat prin magie și ploaia căzând prin simpla acțiune a unei substanțe radioactive. ” Ştefania Mărăcineanu – Radioactivitate, 21 mai 1936, aşa cum apare în lucrarea semnată de ing. Dănuț Șerban, „Ștefania Mărăcineanu. Momente din viața unei personalități aproape necunoscute”.
Destinul Ștefaniei Mărăcineanu este unul plin de obstacole – s-a născut în 1882 într-o familie modestă din București, tatăl ei este nesigur, iar la 10 ani, fetița apare orfană. A urmat Școala Centrală de Fete, locuind la un internat. În ciuda situației sale familiale atât de vulnerabile, tânăra Stefania mizează pe educație ca singură soluție. În 1910, a absolvit Facultatea de Fizică și Chimie și devine profesoară de „fizico-chimie” la o școală de fete din Ploiești, apoi din București. În 1922, a ajuns la Paris, cu o bursă de la Ministerul Științelor din România. Cunoștințele ei o ajută să ajungă în laboratoarele echipei coordonate de Marie Curie. În 1924, și-a susținut teza de doctorat la Sorbona, despre radioactivitatea poloniului, apoi a rămas la Paris până în 1930 pentru a-și continua cercetările în domeniul radioactivității. Aici ea dovedește influența radioactivității asupra precipitațiilor și legătura dintre precipitații și cutremure.
În ciuda ofertelor de a rămâne și de a lucra în străinătate, s-a întors în România și a studiat fenomenele meteorologice. Titlul brevetului ei (Brevet Regal Român) este „Mijloace pentru a provoca ploaie”; apoi, în 1931, a reușit să genereze prima ploaie artificială în Câmpul Bărăgan. Cu sprijinul guvernului francez, ea a reiterat această performanță în Algeria. Ploaia a fost generată cu ajutorul unor substanțe radioactive împrăștiate în nori. În Câmpul Bărăgan, acest lucru a fost posibil cu ajutorul pilotului Bâzu Cantacuzino, după cum relatează seria „100 de români pentru istoria lumii”, produsă de Radio România Regional, în cadrul campaniei UE aleg România.
Cercetătoarea se va îmbolnăvi de cancer, la fel ca predecesorul ei Maria Curie, din cauza expunerii prelungite la substanțe radioactive.
Pe 18 iunie anul acesta, data nașterii ei, Google Doodle i-a adus un omagiu Ștefaniei Mărăcineanu pentru descoperirile sale științifice remarcabile. La 140 de ani de la nașterea acestui om de știință uimitor, The Economic Times aduce un omagiu moștenirii științifice pe care a creat-o. http://youtube.com/watch?v=LGzgztYfB44
Foto: Stefania-maracineanu.ro/Biblioteca Națională a României – Colecții Istorice
Distribuie aceasta postare
