În România europeană a anului 2022, violența de gen rămâne la niveluri alarmante. Deși s-au înregistrat progrese uriașe în ultimii 20 de ani, cifrele arată că există o mare nevoie de conștientizare a populației.
Pentru toți cei care încă se îndoiesc de utilitatea mișcării feministe, le sugerăm să arunce o privire asupra abordării publice greșite care au drept subiect drepturile femeilor.
Centrul FILIA lansat, cu sprijinul Ambasada Germaniei, cel Barometrul violenței de gen. Violența împotriva femeilor în România: reprezentări, percepții. Studiul este prima cercetare reprezentativă la nivel național publicată pe această temă în ultimii 20 de ani.
Cercetarea explorează atitudinile și percepțiile românilor cu privire la violența împotriva femeilor, gradul de toleranţă la violenţă perceput în societate, obstacolele cu care se confruntă victimele violenței de gen, dar deasemenea nivelul de încredere în autoritățile responsabile pentru gestionarea acestor fenomene.
Veștile bune este că datele furnizate de barometru arată că toleranța față de violența domestică este în scădere. Față de acum 20 de ani, românii dezaproba într-o măsură mai mare violența împotriva femeilor.
In orice caz, mai exista o grad înalt de acceptare a anumitor forme de violență împotriva femeilor:
• 6% dintre bărbați și 76% dintre femei sunt de acord că femeile au nevoie de protecția unui bărbat;
• 1 din 4 respondenți consideră că este acceptabil ca bărbatul să nu-și lase partenerul să-și folosească banii conform dorințelor ei;
• 1 din 4 respondenți cred cu tărie că o femeie nu poate ieși neînsoțită de partenerul ei;
• 23% de români consideră acceptabil ca unei femei să i se interzică de către partenerul ei să aibă un grup de prieteni;
• 19% dintre respondenți consideră acceptabil ca o femeie să fie violată după ce au acceptat să meargă la casa unui bărbat, iar 12% consideră acceptabil dacă o femeie îmbrăcată provocator este violată.
Motive pentru care femeile victime ale violenței nu se adresează autorităților:
• 85% dintre respondenţi consideră că victimele nu sună autorităţile pentru că le este rușine și nu au unde să locuiască.
• 96% dintre respondenți cred că se tem pentru viața lor și/sau a copiilor lor;
• 86% de respondenți indică drept motiv pentru neraportarea abuzului faptul că femeile victime ale violenței nu cred că autoritățile le pot proteja;
Cele mai comune stereotipuri și explicații pentru neraportarea actelor de violență sau nerezolvarea actelor de violență:
• Ei speră că agresorul se va schimba;
• Le este rușine;
• Se tem că vor fi considerați vinovați, că au provocat abuzul;
• Se tem pentru viața lor și/sau a copiilor lor;
• Se tem că nu pot face față situației;
• Nu au unde să locuiască;
• Se tem că se vor confrunta cu prejudecăți;
• Nu au încredere că autoritățile îi pot proteja;
• Ei nu cunosc legea.
Cine ar trebui să se adreseze femeilor victime ale violenței domestice?
• Politie, 67%
• Familie, 19%
• Psiholog, 4%
• Asistență socială, 4%
• Preot, 2%
• Prieteni, vecini, 2%
• Asociații, ONG-uri, 1%
• Altele, 1%
Studiul relevă numeroase stereotipuri legate de percepția violenței împotriva femeilor:
Victima este de vină: „Sunt sigur că a făcut ceva greșit/nepotrivit”, „e vina ei că a plecat din casă îmbrăcată provocator”, „de ce a băut alcool”, sau „l-a pus la cale”.
Alegere falsă: „fie stai acasă, purtându-te bine”, fie te aștepți să fii hărțuit/bătut/violat.
Scuza agresorului: nu a avut de ales pentru că victima a pus la cale bărbatul – femeia „a dorit”.
Practic un sfert dintre cei care au acceptat întregul set de valori patriarhale consideră violul acceptabil și de înțeles (deci femeia „a dorit și l-a pus la cale”, pentru a folosi un stereotip larg răspândit).
„Violența bazată pe gen continuă să fie una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume. În timp ce oamenii de toate genurile pot fi expuși violenței bazate pe gen, majoritatea victimelor sunt femei și fete. În Europa, între 12% și 15% dintre femei sunt victime ale violenței domestice în fiecare zi. La nivel global, mai mult de 1 din 3 femei a suferit violență de gen, cifre care, din păcate, au rămas în mare parte neschimbate în ultimul deceniu. Violența bazată pe gen este de obicei rezultatul inegalităților persistente, a abuzului de putere și a practicilor neloiale. Rămâne una dintre cele mai notabile încălcări ale drepturilor omului în toate societățile, indiferent de granițele sociale, economice sau naționale. Și rămâne adesea învăluit într-o cultura tăcerii", declarat Excelența Sa Dr. Peer Gebauer, Ambasadorul Germaniei la București.
„Barometrul violenței de gen 2022 este lansat la aproape 20 de ani de la publicarea ultimei cercetări reprezentative la nivel național pe acest subiect, ambele studii fiind publicate de organizații neguvernamentale. Finanțare publică insuficientă sau inexistentă pentru dezvoltarea cunoștințelor feministe, în domeniul studiilor de gen, a problemelor cu care se confruntă în principal femeile și fetele, limitează înțelegerea în profunzime a unor teme care ar trebui să fie esențiale și prioritizate pentru agenda politică: violența de gen, educația pentru violență sexuală, educația pentru egalitatea de gen” , declară Andreea Bragă, președintele Centrului FILIA.
-
Daniela Palade Teodorescuhttps://feminismforreal.com/ro_ro/author/daniela/
-
Daniela Palade Teodorescuhttps://feminismforreal.com/ro_ro/author/daniela/
-
Daniela Palade Teodorescuhttps://feminismforreal.com/ro_ro/author/daniela/
-
Daniela Palade Teodorescuhttps://feminismforreal.com/ro_ro/author/daniela/