Smaranda Braescu pionierul parasutismului romanesc

Am vorbit despre regina zborului, Amelia Earhart. Primul ei zbor transatlantic, fără copilot, în mai 1932, a fost cel mai vizibil eveniment în care o femeie s-a putut remarca în domeniul aeronautic, într-o perioadă intensă de emancipare a femeilor într-un domeniu de pionierat pentru întreaga lume.

Prejudecățile vremii, deloc comune cu accesul femeilor pe domenii care necesită curaj, riscuri uriașe și un alt mod de a trăi, au adus multe piedici în calea femeilor care și-au dorit o carieră în acest domeniu.

Ostilitatea societății nu a împiedicat-o pe tânăra Smaranda Brăescu să-și urmeze visul. Ambițioasa fiică a satului Hănțești, Tecuci, ambițioasa Smaranda, a reușit fără niciun sprijin să pună bazele parașutismului românesc și să înregistreze numeroase recorduri. A fost prima femeie pilot din România, prima femeie parașutist cu brevet în România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu un record de 7.233 m la Sacramento, SUA).

Fotografia ei cu o româncă aflată la bordul avionului a făcut înconjurul lumii, vorbind despre curajul româncei care a sfidat toate canoanele unei societăți care cu greu lăsa loc femeilor în posturi rezervate bărbaților.

La 125 de ani de la nașterea Smarandei Brăescu și împlinirea a 90 de ani de la recordul absolut de parașutism, la 19 mai 1932, Guvernul României a stabilit anul 2022 drept Anul Smarandei Brăescu.

Prima femeie din Europa cu permis de pilot

Perioada interbelică a fost un moment bun pentru femei pentru a se afirma în aviație. Chiar dacă acest lucru a presupus eforturi, mai ales financiare, și tot felul de renunțări, au fost câteva femei îndrăznețe care și-au depășit statutul de femei supuse, care nu au depășit canoanele tradiționale impuse de societatea conservatoare.

I-a ajutat și exemplul câtorva oameni – Elena Caragiani Stoienescu, care și-a obținut brevetul de pilot în 1914, la Paris. 4. La rândul său, este încurajată de prestația primei femeie pilot – baronesa Raymonde de la Roche (Franța), care și-a obținut brevetul în 1910, și Harriet Quimby, care a devenit pilot în 1911, în America.

În România, Smaranda Brăescu, supranumită „Regina Înălțimilor”, se remarcă printr-un record aeronautic unic: primul european care deține permis de pilot, recordul mondial absolut de altitudine, săritură cu parașuta, realizat în 1932 în America, în urma unei sărituri. realizat cu o parasuta de constructie romaneasca, de la inaltimea de 7400 m, cu o durata de 25 minute. Totodată, românca participă la numeroase mitinguri aeronautice interne și internaționale, o serie de raiduri aeriene europene și, nu în ultimul rând, s-a înrolat voluntar în Escadrila Albă, destinată transportului răniților, medicamentelor și personalului medical în al II-lea. Razboi mondial.

Deși a trecut prin două accidente, unul cu avionul în 1929 și al doilea cu parașuta, în 1930, care au necesitat luni de spitalizare și recuperare, Smaranda nu a cedat.

Realizările sale au fost răsplătite de regele Carol al II-lea cu Crucea de Aur a Virtuții Aeronautice, cea mai râvnită decorație a aviației militare. Recordul american a fost aprobat de Federația Internațională a Aviației, iar vestea s-a răspândit în întreaga lume, înscriindu-și numele pentru totdeauna în Cartea de Aur a Aviației Mondiale.

Mai multe despre viața acestui aviator, puteți afla din cartea Dan Antoniu, „Eroina cerului – mit și adevăr despre aviatoarea Smaranda Brăescu”.

Regimul comunist nu i-a fost deloc aliat, iar natura curajoasă și iubitoare de dreptate a Smarandei i-a pus multe probleme în noua ordine. Implicarea aviatorului în semnarea unui memorandum din 1946 care dezvăluie falsificarea rezultatelor alegerilor a dus-o la pierderea unei pedepse cu închisoarea.

Prietenii ei au ajutat-o să se ascundă și să fie internată sub nume fals la Spitalul Cluj, unde a fost operată de cancer la sân. În 1948 s-a stins din viață și a fost înmormântată la Cluj sub numele de Maria Popescu.

„Pur și simplu ne-am luat. Îmi dau viața țării și vreau să-i dau un frumos și plin de glorie. Mă voi întoarce doar învingător! ”, avea să declare plină de entuziasm și speranță Smaranda Brăescu înainte de a pleca în America pentru a atinge recordul mondial din 1932.

Foto: Wikipedia, pagina de Facebook dedicată Smarandei Brăescu