Meniul
Roxana Dumitrache a fost coordonator de programe culturale la Institutul Cultural Român din Londra, doctorand în științe politice și epistemologie feministă. A studiat Științe Politice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București și are un master în Studii Europene la London School of Economics and Political Sciences. Ea a lucrat ca șef de comunicare și strategie, precum și ca asistent parlamentar (ca afiliat non-politic), la Comisia Europeană din Bruxelles.
În cadrul acestei instituții, ea a coordonat cercetări privind două dintre viitoarele politici și directive pentru statele membre, cu accent pe egalitatea de șanse și nediscriminare.
Este autoarea cărții „Papa Nicolau și alte povestiri foarte scurte”, apărută la Editura Polirom în 2019, o colecție de povestiri în care autoarea explorează condiția femeii într-o lume a bărbaților iar Roxana este una dintre cele 100. povești de implicare civică în antologia „Forța civică a femeilor”. Ea a publicat articole despre dimensiunea de gen în politici publice, multiculturalism, societate civilă, minorități și drepturile femeilor. S-a remarcat la conferințele TEDx – Women of Now, cu discursul „Cum se roagă o feministă?” care a propulsat-o ca una dintre cele mai credibile voci ale feminismului din România. Feminismul ei este despre empatie și solidaritate, despre autonomie și libertate în cel mai larg grad pe care îl presupune termenul.
„Feminismul nu este un loc de joacă pentru minți antrenate, nu este un câmp de luptă aprigă împotriva bărbaților. Este o reconstrucție critică a realității și a proiectelor politice care trebuie să reprezinte o umanitate nesegregată. Și oricât de obosită sau slabă ar fi și oricât de des o aud susținând feminismul pentru a arăta că lumea în care trăim nu este uneori foarte prietenoasă cu femeile, cred că feminismul poate fi (și) salvator. ”
În urmă cu câțiva ani, ea a fost prima femeie feministă pe coperta unei reviste lucioase, Avantaje.
Ea a crezut că s-a născut feministă, dar feminismul este o etichetă greu de purtat, deoarece există multe proverbe beligere asociate cu feminismul. Ea a aflat despre feminism în familia ei când era copil; în opinia ei, bunica ei era Zeița Feministelor și era o feministă fără să știe.
Ea crede cu tărie în reprezentarea politică a intereselor femeilor. Maternitatea, îngrijirea bătrânilor, văduvie și monoparentalitate nu sunt luate în considerare deoarece se reflectă în public. Grija pentru alte femei reflectă feminismul și adevăratul feminism este construit pe empatie, grijă, solidaritate, precum și pe autonomie și libertate.
În opinia ei, feminismul este o formă de apărare intelectuală și a împuternicit-o dându-i voce. Feminismul a învățat-o și să nu concureze cu alte femei. Există un paradox pentru că eșecul femeii este adesea „sărbătorit” de critici. A ales un partener sensibil la valorile feminismului și este mândră de soțul ei, care este un tată feminist pentru fiica lor. Deci feminismul nu este o luptă împotriva bărbaților. Ea a subliniat că concediul de paternitate se datorează lobby-ului feminist.
Dorința ei este să trăiască într-o lume în care feminismul nu mai este necesar; pana atunci, este important sa fim la curent cu tot ce se intampla in jurul nostru. Nu a fost niciodată mai ușor să fii feministă decât este acum și suntem strănepoatele femeilor care au fost arse pe rug pentru că sunt feministe. A acorda respect și recunoștință tradiției feministe este o obligație morală și nu le înțelege pe acele femei care resping feminismul în numele feminității.
Am demistificat mitul că o femeie nu poate fi feministă decât dacă este mamă.
Puteți afla mai multe pe https://www.youtube.com/watch?v=1SG3MPHsJMY
Distribuie aceasta postare
