Meniul
Pentru că tocmai am experimentat cea mai recentă eclipsă parțială de soare, este timpul să discutăm despre unul dintre nume de frunte din astronomia românească. Este vorba despre Magda Stavinschi, așa cum o cunoșteam din emisiunile radio de pe vremea comunismului când explica noțiuni complicate de astronomie, astrofizică într-un mod pe care toată lumea le putea înțelege.
Din 1990-2005, a fost director al Institutului Astronomic al Academiei Române.
Astronomia nu a fost tocmai visul ei de student, deoarece nu erau prea multe modele de urmat, în special femeile, într-un domeniu în care bărbații dominau peisajul științific. Ea este descendenta intelectuală a primei femei astronom și matematician din antichitate, Hypathia din Alexandria (secolul al IV-lea î.Hr.) – ucisă de autoritățile care se temeau de puterea ei.
https://feminismpebune.ro/agora-filmul-despre-hypatia-din-alexandria/?fbclid=IwAR3qd8S6hZseOdty_LUL6KJJVb_7YUU-DBVD1mOHegWiI7SC7QyMw_hZvAI
Cu toate acestea, prima femeie astronom din România s-a născut la sfârșitul secolului XX, la Giurgiu. Ea este Maria Teohari, care a publicat numeroase lucrări despre petele solare, cometa Halley și planetele minore. Din cauza echipamentelor rudimentare de la Observatorul Astronomic din București, aproape că și-a pierdut vederea și s-a întors la școală ca profesoară de matematică la Liceul „Domnița Ileana” din București.
Ca și în cazul Mariei Teohari, pasiunea Magdei Stavinschi pentru astronomie a venit prin matematica pe care a studiat-o în liceu cu un profesor de excepție. Așa a absolvit Facultatea de Matematică Mecanică, secția Astronomie.
Prima femeie astronomă a erei moderne este considerată a fi Caroline Herschel, o astronomă germană/engleză și laureată a Academiei Regale din Londra în secolul al XIX-lea. La începutul carierei sale științifice, ea și-a ajutat fratele Wilhelm Herschel cu cercetările și observațiile sale, iar împreună au descoperit planeta Uranus.
Magda Stavinschi (născută Ștefănescu) a publicat numeroase lucrări și cărți științifice. Toate acestea i-au adus recunoașterea științifică la nivel internațional – Președinte al Filialei Sud-Est a Societății Europene de Astronomie (2000-2005), Președinte al Comitetului Astronomic Sub-Regional, sub egida UNESCO, Președinte al Comisiei Uniunea Astronomică Internațională (IAU) pentru educație și dezvoltare, copreședinte al IAU WG „Astrometry by Small Ground-Based Telescopes”; președintele organizației Archaeo-astronomical Heritage Committee (European Society Astronomy in Culture). A fost președintele Asociației pentru Dialogul Științei și Teologiei din România și a coordonat cea mai bogată colecție de astfel de cărți a țării. În interviurile și scrierile sale, ea s-a referit adesea la Einstein: „Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă”. „Deci există un echilibru: atunci când rasa umană pare să-și piardă cumpătul prin știință, este în puterea religiei să oprească omenirea să se prăbușească”, a susținut Magda Stavinschi.
Ea a publicat istoria astronomiei româneşti (2014), Constantin Pârvulescu, erou și cercetător al cerului, (2015), Astronomie și Academia Română, (2016), Nicolae Coculescu – viata printre stele (2016).
La 82 de ani, Magda Stavinschi continuă să popularizeze astronomia pe pagina sa de Facebook.
Foto: Magda Stavinschi Pagina de Facebook
Distribuie aceasta postare
