Celebra scriitoare, poetă, eseistă și activistă civică este una dintre cele mai populare românce din toate timpurile. Ana Blandiana este un cunoscut simbol al rezistenței anticomuniste. La 17 ani, Otilia Coman și-a publicat prima poezie sub pseudonimul „Blandiana”, numele satului mamei sale și un fort roman. Era fiica unui „dușman al poporului”, iar cenzura a intervenit imediat pentru a interzice publicarea poezilor mele. „Încă sunt uimit de poeziile pe care le-am scris în tinerețe”, recunoaște Blandiana.
Ana Blandiana – un exemplu de activism civic, promotor al solidarităţii civice
Acest stigma social a urmat-o de-a lungul întregii tinereți, nu aveam voie să aplic la universitate. Ana Blandiana consideră că viața ei a fost un cumul de lucruri care se pot reflecta în proverbul „totul rău spre bine”.
Încercând să explice loialitatea românilor față de notorietatea Anei Blandiana, ea spune „Dacă aș fi fost scriitoare în afara epocii cenzurii comuniste, această popularitate ar fi fost mai mică”. Ana Blandiana este genul de scriitoare care te însoțește în toate etapele vieții – de la copilărie timpurie până la tinerețe tulbure și maturitate senină.
Pentru fiecare etapă a vieții, scriitorul are un registru cu care rezonează oamenii – în cărți, în cărți școlare și reviste culturale.
Ea a fost căsătorită cu un scriitor popular, Romulus Rusan, iar longevitatea lor ca cuplu (56 de ani) probabil a contribuit și ea la această notorietate. Au fost un cuplu complementar de scriitori – atât în termeni profesionali, cât și personali. „Am respectat nevoia celuilalt de spațiu personal și singurătate profesională. Nu știu cum aș fi gestionat toate problemele de cenzură fără ajutorul soțului meu, el a fost cel mai mare susținător al meu. M-am simțit protejat fiind într-un cuplu; M-am căsătorit când aveam aproape 18 ani. Mi s-a cerut să mă căsătoresc la doar câteva ore după ce l-am cunoscut pe bărbatul care mi-a devenit soț, dar nu mi-a plăcut să expun fericirea cuplului nostru”, mărturisește ea.
„Cruciada copiilor”, un manifest al feminicidului românesc înainte de Revoluția din 1989
Una dintre cele mai controversate poezii ale Anei Blandiana, „Cruciada copiilor”, a devenit un manifest al revoltei împotriva politicii comuniste pronataliste, scris în fundalul feminicidului românesc dinainte de Revoluția din 1989. Această poezie era despre copii condamnați la naștere, crescuți în tăcere, în frică, în frig și în foame, născuți de mame în disperare. Au fost peste 10.000 de victime ale interzicerii avortului, iar noi evenimente arată că istoria poate repeta oricând acest scenariu.
A deveni liber este mai important decât pur și simplu a fi liber
„Libertatea este importantă pe măsură ce o descoperi. A deveni liber este mai important decât pur și simplu a fi liber. Numai așa o poți înțelege și aprecia”, recunoaște popularul scriitor.
Ana Blandiana este modelul excelent pentru așa-zisa „conștiință civică a scriitorului” și responsabilitatea lui de a reacționa atunci când lucrurile scapă de la normalitate. Din acest motiv, unul dintre proiectele ei îndrăgite este Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței – povestea femeilor din rezistența anticomunistă. Acest proiect include Expoziția „Femeile dușmane ale poporului” – despre femeile din închisorile comuniste.
Aristina Pop Săileanu – povestea rezistenței anticomuniste din Munții Maramureș. Familia Pop a adăpostit și salvat evrei în timpul Holocaustului, fiind distinsă cu titlul evreiesc „Drepți între națiuni”. Această simplă țărănică a intrat în închisoare la 20 de ani și a ieșit după 16 ani ca o adevărată intelectuală pentru că închisorile erau universități informale. Povestea ei este în cartea „Trăiască partizanii până vin americanii! Povești din munții rezistenței, din închisoare și libertate”.
Întotdeauna când am fost întrebat despre starea mea de femeie, am răspuns că nu sunt un personaj tipic. Nu m-am simțit discriminat și nu am avut un complex de inferioritate. Uneori chiar mă simt superior.
Ea îl citează pe Cato cel Bătrân, un senator roman, care s-a opus acordării oricăror drepturi femeilor. Acum 2000 de ani, el credea că dacă femeile ar fi egalate cu bărbații, ar deveni superioare. Părerea Blandianei este că există aspecte ale vieții în care femeile sunt superioare bărbaților. „De exemplu, femeile se descurcă mai ușor după pierderea unui partener de viață, dar bărbaților le este mai greu să trăiască. Puteți găsi mai puțini văduvi decât văduve. Este evident că, în valoare absolută, femeile nu se pot plânge de toate darurile primite de la Dumnezeu. Nu sunt feministă, cred în complementaritatea între sexe, nu în adversitate. Nici eu nu cred în „corectitudinea politică” extremă, conchide Ana Blandiana.
Veți descoperi alte subiecte în podcastul video:
https://youtu.be/CLgPUo8dWbc
👉 Conștiința civică a scriitorului – responsabilitatea lui de a reacționa atunci când lucrurile se îndepărtează de normalitate;
👉 În cariera mea, obstacolele au venit din cauza cenzurii politice, nu pentru că eram femeie;
👉 În țările din estul Europei, faptul că am trecut prin multe greutăți sub comunism a generat mai degrabă solidaritate între femei și bărbați;
👉 Ea reprezintă tiparul intelectualului care iese din turnul de fildeș și vorbește pentru publicul larg;
👉 Este scriitoarea pe care o poți întâlni în mediul digital, cu comunicare activă pe social media;
👉 Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței – povestea femeilor din rezistența anticomunistă;
👉 Expoziție „Femei, dușmanii poporului” – femeile din închisorile comuniste;
👉 În principalele domenii ale culturii sunt foarte puține femei. În educația formală, femeile sunt aproape absente din manualele școlare.
👉 Am trecut de la statutul de „scriitor subversiv” la statutul de „scriitor cu lectură obligatorie”.
-
Daniela Palade Teodorescuhttps://feminismforreal.com/ro_ro/author/daniela/
-
Daniela Palade Teodorescuhttps://feminismforreal.com/ro_ro/author/daniela/
-
Daniela Palade Teodorescuhttps://feminismforreal.com/ro_ro/author/daniela/
-
Daniela Palade Teodorescuhttps://feminismforreal.com/ro_ro/author/daniela/